Voluntariatul schimba vieti!

Asta am constat pe parcursul celor 9 luni de proiect, inca din primavara, cand am inceput selectia voluntarilor, trainingurile si activitatile in 25 de judete din toata tara!

TrainiTraining Ploiesti 2ng-urile cu voluntarii noi si intalnirile cu cei care au experienta sunt intotdeauna o experienta deosebita, am intalnit oameni de toate varstele, care vor sa schimbe ceva in comunitatea lor, care vor sa ajute si care au ajuns sa iubeasca copiii din centrele de plasament, uneori la fel de mult ca pe ai lor. Cel mai mult mi-a placut faptul ca am avut in program multi tineri deosebiti, de 16-18 ani, interesati sa schimbe lucrurile si foarte bine pregatiti pentru viata. Tineri cu un entuziasm debordant lor si care cu siguranta ii motiveaza pe copiii si tinerii din centre sa isi indeplineasca visele si sa isi gaseasca calea!

Este placut sa vezi ca oamenii vor sa ajute si fac asta prin intermediul nostru, in cadrul programului Ajungem Mari. Deja am devenit o comunitate care in primavara avea peste 500 de membri voluntari, iar in vara deja am ajuns la aproximativ 1300 de voluntari si multe alte persoane care au ajutat copiii din centrele de plasament!

La traininguri si intalnirile lunare obsevam ca voluntarii au nevoie de multe informatii, vor sa gaseasca solutii pentru problemele din sistemul de stat, incearca sa schimbe mentalitati si isi fac planuri pe termen mediu sau lung, chiar daca ei s-au inscris sa mearga la activitati doar un modul, care la noi dureaza 3 luni.

Toti voluntarii au primit cu bucurie si interes informatiile oferite, am facut grupuri de discutii pentru a putea rezolva situatiile intalnite si pentru a putea planifica activitatile potrivite pentru fiecare centru de plasament.

In toate judetele am intalnit oameni foarte implicati, draguti, unii cu experienta in voluntariat, altii cu foarte multe idei si planuri de activitati cu copii, persoane cu varste si profesii diverse (de la 15 ani la 62, medici, profesori, elevi, studenti, procurori, cercetatori, chimisti, artisti, avocati, pensionari etc.)

Pe toti i-a uTraining Galatinit acelasi gand: sa ajute copiii care nu au persoanele dragi langa ei, sa le indrume pasii in viata. Informatiile si cunostintele transmise de voluntari pe parcursul intalnirilor saptamanale sunt primite cu drag si incantare de copiii, ei au nevoie nu numai de informatii, ci mai ales de interactiunea umana. De cineva care sa le spuna ca sunt frumosi, buni, inteligenti, ca pot face lucruri marete, ca pot visa si sa fie incurajati sa isi urmeze aceste vise.

In perioada de inscrieri, datorita faptului ca am avut voluntari care au recomandat programul si le-au spus prietenilor ca acesti copii au nevoie de ajutor, am avut mai multe inscrieri decat ne asteptam, in unele orase a trebuit sa facem si cate 2-3 traininguri ca sa putem sa ii pregatim pe toti cei selectati.

Pentru modulul de vara, au fost inscrieri mai putine, chiar insuficiente in prima faza, in unele judete, chiar daca am promovat pe mai multe canale media si am contactat mai multe institutii de stat si private. Am intalnit directori sau reprezentati ai unor institutii, care au inteles importanta promovarii activitati de voluntariat si de a ajuta copiii din centre, dar am intalnit si persoane foarte sceptice, din pacate. Este dificil sa explici unor oameni care nu inteleg ideea de voluntariat, multi au intrebat: “de ce faceti asta? Nu este statul raspunzator pentru ei?” sau “Oricum nu veti avea rezultate cu ei, nu au nici o sansa”.atelier de creatie Buzau

Din fericire, numarul oamenilor care pot si vor sa ajute, este mai mare decat al celor pesimisti, iar voluntarii Ajungem Mari au invatat sa nu renunte si sa nu se descurajeze. Este o experienta placuta sa incurajezi oameni, sa fii incurajat! Sunt momente cand intalnim situatii dificile, cand nu ii poti ajuta asa cum iti doresti pe copii, cand nu ai spijinul autoritatilor sa faci lucrurile altfel, dar aceste momente trec mai usor daca ai alaturi o echipa de oameni sufletisti si dedicati!

Sunt tare bucuroasa si entuziasmata de noul drum spre care am pasit!

Povestea mea in organizatia Lindenfield a inceput ca voluntar in cadrul programului educational „Ajungem MARI” in iunie 2015, cand am avut primele activitati cu copiii din centrele de plasament din Bucuresti. M-am inscris in concursul pentru Voluntar de Profesie la recomandarea colegelor mele din asociatie, care aveau nevoie de o persoana sa se ocupe de dezvoltarea nationala a programului educational Ajungem MARI, deoarece erau cereri ca programul sa se dezvolte si in alte orase, in afara de Bucuresti, Iasi, Buzau, Timisoara si Cluj, unde incepusera activitatile de cateva luni. Cei pe care ii ajutam sunt copii din diverse forme de protectie a copilului – centre de plasament, centre de zi, apartamente sociale, care au nevoie mare de afectiune, incurajari, ajutor la teme si activitati artistice, indrumare si consiliere in ceea ce priveste optiunile pe care le au in viitor.

In prima saptamana in cadrul proiectului de dezvoltare nationala am facut cunostinta cu colegii de la Bucuresti si cu cei din teritoriu, mai exact coordonatorii locali, cei cu care voi lucra destul de mult, atat offline cat si online. Am reusit sa ne stabilim prioritatile pentru luna decembrie si pentru lunile din 2016, am discutat despre optiuni de strangere de fonduri, avem deja cateva idei pe care le vom pune in practica in cateva orase.

Pentru a avea rezultate cat mai bune si pentru a putea optimiza activitatile voluntarilor, am realizat formulare de raport pentru coordonatori si pentru voluntari, formulare pe care le vor avea la dispozitie sa le completeze periodic.

Am tinut legatura in permanenta cu toti cei implicati deja in program si am stabilit colaborari cu alti coordonatori, in orase unde vom demara luna aceasta programul. Consider ca este foarte importanta comunicarea cu cei implicati, motivarea si incurajarea lor constanta, aprecierea activitatilor lor. Toate aceste lucruri contribuie la imbunatatirea modului de lucru al voluntarilor si implicit beneficii aduse copiilor.

Pentru a putea veni cu solutii si pentru a avea in permanenta idee despre ce se intampla in centre, despre ce nevoi au copii si ce probleme intampina voluntarii, este indicat sa particip periodic la activitati cu copii (iar activitatea aceasta este una dintre preferatele mele) – saptamana aceasta am fost la un centru de copii unde am lucrat impreuna la scrisorile pentru Mos Craciun – scrisori pe care le-am trimis mai multor  „mosi” binevoitori, care au dorit sa faca un copil fericit!

 

Saptamana a fost un una incarcata de emotii, cu multe satisfactii si ma bucur ca am pot face lucruri frumoase cu acesti oameni si putem aduce, prin activitatile noastre, un zambet pe fata a sute de copii.ECHIPA AM