Claudia Sofron – specialist comunicare, SOS Satele Copiilor Va dezvolta un program special de educatie pentru copiii din clasele VII-VIII

Experienta de a trai intr-un Sat al copiilor

E aproape spre seara si nu incetez a privi pe geam la frumosul care se intinde in fata mea. Satul e acoperit de zapada si domneste o liniste placuta in jur.

 

Un copil alege sa o ia prin nameti, ocolind drumul deja trasat de altii. Parca ma recunosc si eu in aceasta imagine, caci mai mereu am preferat sa aleg a merge pe un drum pe care altii l-au ignorat. Nu intotdeauna stiu ce ma asteapta, dar am curajul sa o iau inainte. E ca o joaca in care te bucuri, traiesti cu placere momentul si in care in fiecare minut esti in contact cu cei de langa tine. Ceea ce se intampla in jurul tau nu te face indiferent, ci te apropie si mai mult de ceilalti.

Fiecare locuitor al Satului este (pentru mine) personajul principal al povestii care se tese inca din septembrie, mai exact, de cand m-am strecurat in viata celor care il populeaza. Copiii din Sat trec pragul Casei 12 in fiecare zi, caci aici este spatiul in care se desfasoara mai toate activitatile educative si creative: sprijin scolar, clubul de pictura, atelierele de handmade, activitatile din programul ”Deprinderi de viata independenta” si multe altele. Parcurgand un drum trasat cu atentie, am reusit sa creez o relatie stransa cu copiii, care sustin ca am devenit mai copilaroasa de cand sunt in preajma lor si se bucura ca sunt in acord cu gandirea lor datorita varstei nu foarte departata de a lor. Bineinteles, conflictele specifice varstei, pe care o traverseaza tinerii, s-au resimtit si ele, dar in urma discutiilor si a stabilirii unui regulament ferm, acestea isi gasesc rezolvarea.

A ramas mai putin de 1 luna pana la finalizarea programului ”Voluntar de profesie”, dar imi doresc ca proiectul in care sunt implicata sa mearga inainte cu succes iar copiii care participa la derularea lui sa fie in continuare la fel de dedicati si sa stie ca tot ce invata acum ii va ajuta sa devina adulti responsabili si sa isi cladeasca planuri reale de viitor.

De cand am intrat in lumea voluntariatului, am vazut ca aceasta latura a vietii iti ofera sansa de a face ceea ce iti place si te invata sa devii mai tolerant. Este o realitate pe care am trait-o din plin si care mi-a dat prilejul sa daruiesc energie, cunoastere si pasiune copiilor pentru care am devenit un ‘mic mentor’. Acum ma intreaba daca o sa raman in continuare aici si dupa finalizarea programului, ca sa stie daca sa se ataseze si mai mult de mine. Toti imi sunt la fel de dragi pentru ca pe masura ce trece timpul se lasa descoperiti si stiu cum sa te tina aproape. Impreuna ne-am distrat si ne-am implicat in diferite actiuni, am participat la evenimente si am mers in vizite, am impartit daruri si am devenit seriosi atunci cand imprejurarile ne cereau.

Unele chipuri nu se uita niciodata si de aceea voi pastra mereu in gand imaginea copiilor cu care ma bucur in perioada cat sunt ‘Voluntar de profesie’.

 

Sa cunoastem 'Legile Copilului'

Povestind cu colega mea despre copii si in special despre comportamentul lor, atitudinile pe care le adopta si reactiile pe care le au, acesta si-a adus aminte ca undeva, in multitudinea de fisiere de pe desktop are un word cu „Legile Copilului”. L-a gasit si l-am ‘descusut’ impreuna. Am aflat numai lucruri interesante si de folos in lucrul cu copiii.

Asadar, va impartasesc si voua din aceste ‘legi’ caci sunt sigura ca v-ar prinde bine sa le cunoasteti.

Incepem: Nu ma rasfata. Stiu foarte bine ca nu mi se cuvine tot ceea ce cer. Dar te incerc totusi!

Nu-ti fie teama sa fi ferm cu mine. Eu prefer asa. Asta ma aseaza la locul meu.

Nu folosi forta cu mine. Asta ma obisnuieste cu idea ca numai puterea conteaza. Voi raspunde mult mai bine daca sunt condus.

Nu fi inconsecvent. Asta ma pune in incurcatura si ma face sa incerc sa scap nepedepsit, indiferent ce fac.

Nu-mi face promisiuni. S-ar putea sa nu le poti tine. Asta ma face sa-mi pierd increderea in tine.

Nu raspunde provocarilor mele atunci cand spun sau fac lucruri care te supara. Voi incerca atunci sa capat si mai multe “victorii”.

Nu te supara prea tare cand iti spun “te urasc”. Nu cred ce spun, dar vreau sa te fac sa-ti para rau pentru ceea ce mi-ai facut

Nu ma face sa ma simt mai mic decat sunt. Voi incerca sa-ti demonstrez contrariul purtandu-ma ca o “persoana importanta”.

Nu face in locul meu nimic din ceea ce as putea sa fac singur. Asta ma face sa ma simt ca un copil si voi continua sa te folosesc in folosul meu.

Nu-mi menaja relele obiceiuri, acorda-mi cat mai multa atentie. Altfel nu ma faci decat sa ma incurajezi sa le continui.

Nu ma corecta in public. Voi fi mult mai sensibil daca-mi vei vorbi bland intre patru ochi.

Nu incerca sa discuti comportamentul meu in febra conflictului. Din anumite motive auzul meu nu este foarte bun in acel moment, iar cooperarea mea e chiar si mai slaba. E mai bine sa actionezi asa cum este cazul, dar hai sa nu vorbim despre asta decat mai tarziu.

Nu incerca sa-mi tii predici. Vei fii surprins sa constati cat de bine stiu ce e bine si ce e rau.

Nu ma face sa simt ca greselile mele sunt pacate. Trebuie sa invat sa fac grseli fara a avea sentimentul ca nu sunt bun de nimic.

Nu ma cicali. Daca o faci va trebui sa ma protejez prin a parea surd.

Nu-mi cere explicatii pentru comportarile mele gresite. Cateodata nici nu stiu de ce am procedat asa.

Nu ma pedepsi prea tare. Ma sperii usor si atunci spun minciuni.

Nu uita ca-mi place sa experimentez. Invat din asta, deci te rog sa te obisnuiesti.

Nu ma feri de consecinte. Trebuie sa invat din experiente.

Nu baga prea mult in seama indispozitiile mele. S-ar putea sa profit de faptul ca imi acorzi mai multa atentie cand sunt bolnav.

Nu ma respinge cand pun intrebari cinstite. Daca o faci vei constata ca nu te mai intreb si imi caut informatiile din alta parte.

Nu-mi raspunde la intrebarile prostesti si lipsite de sens. Altfel, voi incerca mereu sa te agat de mine cu asemenea intrebari.

Nu incerca niciodata sa arati ca esti perfect sau infailibil. Ma faci sa simt ca nu voi putea sa te ajung niciodata.

Nu te teme ca petrecem prea putin timp impreuna. Ceea ce conteaza este cum il petrecem!

Nu te teme daca eu sunt speriat. Voi deveni si mai speriat. Arata-te curajos!

Nu uita ca eu nu pot creste fara o gramada de incurajari si intelegere, dar cateodata o apreciere, castigata cinstit, este uitata. Mustrarea batjocoritoare nu.

Poarta-te cu mine cum te porti cu prietenii tai; atunci voi deveni si eu prietenul tau. Tine minte:invat mai mult de la un model decat de la un critic.

Si, in afara de asta, te iubesc foarte mult…te rog, iubeste-ma si tu in schimb!!