Tu stii care sunt informatiile vitale cand ai cancer? Un proiect Voluntar de profesie ofera raspunsurile

Petre este din Cluj si sufera de cancer de vezica. Medicii din Cluj il trateaza conform ghidurilor de tratament ESMO (European Society for Medical Oncology), cea mai prestigioasa asociatie a medicilor oncologi din Europa. Sunt ghiduri de tratament dupa care majoritatea medicilor oncologi din Romania isi ghideaza tratamentele, iar pe langa variantele pentru medici exista si unele pentru pacienti. Tocmai aceste variante pentru pacienti sunt aduse in Romania cu sprijinul Fundatiei Vodafone, in cadrul programului „Voluntar de profesie”.

In fiecarare an, exista aproape 100.000 de romani pentru care viata pare ca s-a sfarsit o data cu un primirea diagnosticului de cancer. Adevarul e cu totul altul: multi dintre ei au sanse mari sa traiasca si zeci de ani dupa momentul diagnosticarii daca sunt informati si tratati corect. Pentru multi dintre ei asta e un lux.

Din luna iunie, in cadrul proiectului meu Voluntar de profesie, vom avea traduse in limba romana 16 ghiduri de tratament pentru tot atatea tipuri de cancere (cele mai frecvente si in Romania, si la nivel european).

Mai exact, este vorba despre ghiduri pentru urmatoarele tipuri de cancere: cancer de san, cancer de prostata, cancer de vezica, cancer de ficat, melanom, cancer de col, cancer endometrial, cancer pancreatic, cancer de stomac, leucemie acuta mieloida, leucemie cronica mieloida, cancer esofagian, cancer colorectal, cancer de plamani, cancer de ovare, cancer epitelial.

Inclusiv pacentii cu leucemiese vor putea informa din ghidurile pregatire cu sprijinul Fundatiei Voafone
Inclusiv pacentii cu leucemie se vor putea informa din ghidurile pregatire cu sprijinul Fundatiei Vodafone

Ghidurile sunt special destinate pacientilor si contin informatii medicale complexe traduse pe intelesul lor: de ce apare fiecare tip de cancer, poate fi prevenit la rude, care sunt schemele de tratament, care sunt efectele secundare ale tratamentelor, ce trebuie sa faca pacientul dupa finalizarea tratamentului.

Ghidurile vor putea fi descarcate si pe telefoane/tablete/iPad de pe site-ul www.daruiesteviata.ro.

Pentru moment, au fost incarcate pe site-ul ESMO cateva ghiduri traduse. Vi le oferim in premiera pe cele pentru cancer de san si de prostata, doua dintre cele mai frecvente tipuri de cancer din Romania, la link-urile de mai jos:

http://www.esmo.org/content/download/59182/1093218/file/Cancerul-de-san-Ghid-pentru-paciente-ACF-ESMO.pdf

http://www.esmo.org/content/download/59181/1093212/file/Cancerul-de-prostata-Ghid-pentru-pacienti-ACF-ESMO.pdf

Pentru ca aceste ghiduri de tratament sa ajunga si in spitale, in varianta tiparita, la medicii oncologi si la bolnavii de cancer orice ajutor este binevenit. Redirectionarea a 2% din impozitul pe venit pana pe 25 mai ar oferi sansa la o informare corecta pacientilor care au nevoie de informatii si tratamente corecte ca sa supravietuiasca.

suue3

Saptamana Generozitatii – capitolul 1

doneazaTotul a inceput cu Gala Oameni pentru Oameni care an de an celebra actul filantropic si totodata pe cei implicati in el – donatori si organizatii neguvernamentale. Apoi, motivati de cercetari, de experientele proprii legate de filantropie, de discutiile cu ONG-urile ne-am dat seama ca e momentul sa facem pasul urmator. Sa extindem actiunea noastra, sa ii dam si mai multa amploare, sa cream mai mult continut in jurul povestilor minunate pe care le auzim, sa implicam mai multi oameni, astfel incat mesajele sa ajunga la cat mai multi potentiali donatori.

Asa a aparut Saptamana Generozitatii. O saptamana in care vom vorbi despre filantropie sub diversele ei forme, in care vom incerca sa informam cat mai multi oameni despre normalitatea actului de donatie, dar si ONG-urile despre cum trebuie sa relationeze cu donatorii lor.

In Romania media sumelor donate de donatori individuali, raportata la venitul lor, e mult mai mare decat media sumelor donate in alte tari din Europa. Doar ca numarul donatorilor e mai mic, iar donatiile nu sunt intotdeauna urmarite cu atentie. Plecand de la aceste premise ne-am dat seama care sunt problemele pe care trebuie sa le rezolvam: 1. Sa popularizam actul de donatie, sa vorbim cat mai mult despre el si 2. Sa pornim un proces de educare a donatorilor despre cum ar trebui sa doneze inteligent, dar si a organizatiilor neguvernamentale despre cum ar trebui sa relationeze cu donatorii si cu potentialii donatori.

donatie_coverAm pus deja un plan de bataie pe hartie, care suna promitator: o campanie media puternica, 7 organizatii aduse in prim-plan, un milion de romani informati despre actul de donatie, 30 de organizatii care invata despre cum sa isi managerieze donatorii si un portal (www.donatie.ro) care sa ofere toate informatiile necesare despre filantropie, atat donatorilor, cat si ONG-urilor.

Asteptam propuneri de organizatii neguvernamentale despre care credeti ca merita sa fie printre cele 7 promovate in cadrul campaniei. Ca sa va tinem la curent cu informatii despre Saptamana Generozitatii, abonati-va la newsletter-ul nostru sau urmariti-ne pe retelele sociale.

– va continua-

Cazurile pentru care merita sa lupti pana in panzele albe

Am ales sa imi petrec cele noua luni de voluntariat intr-o asociatie in care sprijinirea pacientilor pana in panzele albe este litera de lege. Asa ca am intrat si eu in baza de date in care pacienti sau rude ale lor ne cer ajutorul, iar voluntarii de la Daruieste Viata lupta pentru ei.

ceraselaâ

Cerasela, 25 de ani, este un caz special. Este unul dintre primii pacienti pentru care fetele de la asociatie s-au zbatut si-i ofere ajutor. In urma cu 5 ani, Cerasela a facut un transplant de plamani la Viena, cu fonduri de la Ministerul Sanatatii, dupa multe demersuri si insistente.

Cerasela este o fata dintr-o familie modesta dintr-o comuna din Botosani. Recent, o incurcatura birocratica a fost pe punctul de a o lasa fara un antibiotic vital pentru ea. „Apel pentru o tanara de 24 de ani, care a suferit un transplant pulmonar la Viena. Cerasela are nevoie de un antibiotic – Tobramicyn inhalabil. Abia astazi, cand i s-a terminat tratamentul, medicul ei de la Botosani a constatat ca pentru boala ei acest medicament nu se deconteaza prin asigurari. Pana acum a avut medicamentul datorita unei donatii de la spitalul din Viena unde a fost operata. Oricine poate ajuta este binevenit. Costurile tratamentului sunt foarte mari pentru posibilitatile fetei: 9.000 de lei pe luna”. Cam asa a sunat postarea de pe Facebook, care a avut peste 1.600 de share-uri, si datorita careia am reusit sa ii facem rost de medicamentele de care depindea supravietuirea ei.

De la Botosani la Timisoara si retur, prin Comitetul pentru Situatii de Urgenta

Medicii de la Viena, de la AKH, care i-au facut transplantul, au cerut anumite analize pentru Cerasela inainte de a o primi pentru o noua evaluare. Pentru asta era nevoie sa ajunga la Timisoara, la dr. Cristian Oancea, de la Spitalul de Boli Infecioase si Pneumoftiziologie Victor Babes. Singura varianta ca sa ii asiguram Ceraselei transportul de la Botosani la Timisoara a presupus o procedura speciala pe care ne-a sprijinit sa o ducem la capat Mihaela Tanase, purtatorul de cuvant de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Cu ajutorul Centrului pentru Situatii de Urgenta, o ambulanta dotata cu tot ce era necesar pentru siguranta Ceraselei, a dus-o la Timisoara si a adus-o inapoi acasa, la Botosani. Foarte probabil, curand va fi nevoie de un drum la Viena pentru reevaluarea starii ei de sanatate.

Si cum transplanturile sunt printre operatiile cele mai complexe facute in medicina, au mai aparut alti doi pacienti cu probleme asemanatoare, pe care trebuie sa ii sprijin: o pacienta din Bucuresti, pe care ne propunem sa o ducem tot la Viena pentru transplant pulmonar. Ca sa respecte toate standardele pentru a avea sanse sa primeasca plamani la Viena, are nevoie sa slabeasca cel putin 20 de kg. Asa ca un medic nutritionist care are in grija multe cazuri complicate, dr. Eduard Adamescu, a preluat-o intr-o prima faza pentru a o ajuta sa slabeasca.
Un alt caz „in lucru” este al domnului Bodi Lazlo, din Covasna. De opt ani este pe lista de asteptare pentru un transplant de rinichi, nu are pe nimeni in familie care i-ar putea fi donator, iar singura lui sansa este un rinichi de la un donator in moarte cerebrala.
Cu toti acesti pacienti pe care ii sprijini ajungi sa vorbesti mai mult decat cu unele rude si simti mereu nevoia sa ii suni sa vezi ce mai fac. Iar asta inteleg cel mai bine voluntarii de traditie ai asociatiei.

Monica Grigore, una dintre voluntarele veterane, care este de la inceputuri alaturi de pacientii Daruieste Viata, este un adevarat de model de implicare. Recent, a fost desemnata FEMEIA ANULUI de revista AVATANJE pentru implicarea ei in sprijinirea bolnavilor de cancer pentru a obtine o a doua parere in afara tarii. Intr-un interviu pentru site-ul asociatiei, Monica a povestit in amanunt ce inseamna si cum o marcheaza aceasta munca.

Monica2-1
„Toti pacientii pe care i-am consiliat sau pe care i-au consiliat colegi voluntari si astfel am avut si eu posibilitatea sa ii intalnesc, ei toti si familiile lor m-au marcat. Multi mi-au devenit prieteni, sunt astazi parte din familia mea. Andra este de ani prietena fiicei mele, mama ei e prietena mea. Adrian m-a numit candva mama 2, asa ma gandesc la el, asa numar lunile de cand a intrat in remisie multumind pentru fiecare dintre ele, ca mama2. Lui Silviu ii pandesc postarile pe FB sau ii sun mama, sa ma asigur ca e bine in continuare. Florin mi-e prieten (ieri m-a sunat de 3 ori si pentru ca nu am reusit sa raspund la nici un apel, mi-a sunat tatal, speriat, sa verifice daca nu cumva am patit ceva – nu pot sa explic cum a primit inima mea aceasta „verificare”… ).
Carmen mi-e prietena si mi-e… liniste, mi-e bine si sa tac langa ea, nu mai spun cum imi e de bine cand o aud, cand o vad.
Roxana, pentru statistici pacient Roman diagnosticat si tratat eronat 5 ani, 2 luni si 24 de zile, pentru mine prietena mea, frumoasa, desteapta, vesela, luptatoare… Vad ca e online pe Facebook si astazi, e online si in sufletul meu, desi exista niste documente care arata ca a trecut dincolo in 24 decembrie 2014. Ajunul Craciunului. Azi este ziua de nastere a mamei ei si rasucesc zeci de cuvinte prin cap, nici unul nu poate cuprinde vreun strop din tot ce i-as dori, din tot binele pe care i l-as dori, dar nu i-l mai poate da vreun om sau vreun moment din viata asta. Pentru ca am citit intrebarea, a pornit si raspunsul. Ma indoiesc profund ca poate fi publicat, dar n-as fi putut raspunde altfel. Nu este un raspuns complet…”

Noutăţi

Au fost zile pline în secţia de Alzheimer de la Bîrnova! Pentru a putea începe programul nostru de activitate fizică, am avut nevoie de o serie de măsurători la zi ale condiţiei fizice şi stării psihice. Pare simplu să măsori condiţia fizică în cazul unui om tînăr, dar la cei peste 60 de ani, care şi-au petrecut ultimii ani mai mult în pat…a fost o provocare. Într-un final, iată ce am obţinut:

(mai mult…)

Corpul nu uită

Lucrez cu persoane cu boli psihice de doi ani. Cînd am intrat pe uşa secţiei Alzheimer din Bîrnova a Spitalului de Psihiatrie Socola, aflată la 19 km de Iaşi, nu îmi imaginam că în domeniul clinic voi descoperi pasiunea mea. Şi nu doar atît, ci şi dorinţa de schimba ceva într-un loc al bolii incurabile – unde oamenii sunt de multe ori în situaţia de a-şi aştepta doar sfîrşitul. Paradoxal, am învăţat despre schimbare într-un loc în care pare să nu se schimbe nimic (în orice caz, un loc unde nimic nu se vindecă). Am învăţat împreună cu pacienţii secţiei ce preţioase sunt micile plăceri ale vieţii: de la o cană cu ceai şi o prăjitură la momentul potrivit pînă la simplul fapt de a avea un loc intim, protejat. Aşa a apărut camera de terapie de la Bîrnova, amenajată cu ajutorul colegilor şi al prietenilor:
(mai mult…)

Despre Voluntar de Profesie

Etapa de selecţie a „voluntarilor de profesie”, ediția a VII-a,  s-a încheiat. Cei șase câștigători și organizațiile beneficiare sunt: Adrian Bolozan – Fundația Chance for Life, Adina Saniuța – Fundația Romanian Business Leaders, Ioana Călinescu – World Vision România, Radu Lakatoș – Hopes and Homes for Children, Aura Scumpieru – Asociația Smiling Faces România si Mircea Demian – Crucea Roșie România Filiala Sector 6 București. „Voluntarii de profesie” își vor desfășura activitatea în perioada 1 decembrie 2016 – 31 august 2017.

„Voluntar de profesie”, program inovator lansat în anul 2002 de Fundaţia Vodafone Group sub numele „World of Difference”, se desfașoară în prezent în 28 de țări din toată lumea. Programul vine în sprijinul organizaţiilor non-profit, care au nevoie de forţă de munca specializată, dar care nu pot susţine costurile salariale pentru astfel de angajaţi. În cele şase ediții de la lansarea din 2010 a programului în România, 60 de „voluntari de profesie” au lucrat pentru ONG-uri din toată ţara, efectuând un număr de peste 40.000 de ore de muncă.

Despre Fundaţia Vodafone România

Fundaţia Vodafone România este o organizaţie neguvernamentală românească, cu statut caritabil, distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată în 1998. În cei 18 ani de activitate, Fundaţia Vodafone România a finanţat peste 963 de programe în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale și voluntariatului, având ca beneficiari copii, tineri, bătrâni, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit 23 de milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. Mai multe detalii despre programele fundaţiei se regăsesc pe www.fundatia-vodafone.ro, www.facebook.com/fundatiavodafone.

Atelierul de gatit, prilej de cunoastere si dezvoltare personala :))

Hei, ce titlu… va da pe spate nu-i asa… Dar e adevarat, pe cuvant de onoare, ca incepand de azi atelierul de gatit capata noi valente, adica devine mai interesant.

Dar sa va povestesc cum a fost ieri:). Reteta aleasa a fost Chec cu cacao … la cana.

Diferit fata de celelalte dati a fost faptul ca ne-am impartit in doua echipe echipa fetelor si echipa baietilor.Fiecare echipa si-a desemnat un lider care a notat reteta. Reteta era pentru o singura portie, fiecare echipa trebuind sa efectueze niste inmultiri deoarece trebuia pregatita o cantitate de trei ori mai mare. Instructiunile fiind date, inainte de a trece la treaba le-am vorbit un pic copiilor despre istoria checului

În principiu, ceea ce numim noi astăzi chec a fost inventat în jurul anului 1700, în Marea Britanie, sub numele de „pound cake”. Se numea asa deoarece pentru simplitate se foloseau cantitati identice de zahar, faina, oua, lapte, unt. Unitatea de masura era poundul.Incepand cu secolul xx, reteta s-a modificat fiind adaugati aditivi. Astăzi, în lume, există peste 80 de feluri de chec!

Dar sa revenim: fiecare echipa si-a pregatit ingredientele si-au impartit sarcinile si au purces la treaba.

Concentrare maxima doar e treaba serioasa.

A fost pentru prima data cand si-au preparat singuri prajiturica.

Au comuncat foarte bine unii cu altii au lucrat repede, curat, au inteles foarte bine despre ce era vorba. A fost foarte frumos si distractiv. Au rezultat 6 checuri crescute, frumoase, delicioase

Odata coapte, checurile au fost impartite  in felii urmand ca fiecare minichef sa-si decupeze, sculpteze, decoreze in fel si chip felia sa.

A fost desemnat cel mai creativ minichef.

Toti copii s-au straduit sa-si faca treaba cat mai bine. Acest atelier a fost prilej de a-si exersa cunostintele de matematica, de a afla lucruri noi legate de istoria checului, de a-si pune imaginatia si creativitatea la treaba, de interactiune si comunicare cu ceilalti membri ai grupului, de a duce o sarcina la bun sfarsit.

 

 

“Te iubeste mama!”, cu drag, din suflet prin skype

de Valeria Russo

Nu e ușor să te integrezi într-o țară străină, chiar dacă acel loc  poate fi considerat mai ceva decât America:  Italia. Primitoare, ea își întinde bratele și deschide porțile tuturor străinilor, fie că provin din Estul sau Vestul Europei, din Africa sau China. Si totuși, nu este zi să nu citim despre românce care nu reușesc să se integreze: unele sunt exploatate, altele marginalizate, multe suferă de dorul de țară și tocmai aici intervine A.D.R.I – Asociația Femeilor Române din Italia (www.teiubestemama.it). Este vorba despre o organizație de promovare socială, care susține atat integrarea femeilor române, cat și a comunității românești în realitatea italiană, păstrând legăturile cu țara de origine si oferă femeilor române care trăiesc în Italia posibilitatea de a-și contacta rudele rămase în România, în special copiii.

logoproiect_n (1)

Silvia Dumitrache administrează pagina de pe Facebook care a totalizat deja peste 1000 de contacte. „Te iubește mama” (în italiană „La mamma ti vuole bene”) este proiectul promovat de asociație, vrând să evidențieze importanța pentru aceste femei, mame sau pentru copiii lor, de a rămâne în legătură cu cei dragi de departe și în același timp de a se integra în realitatea italiană.

                  Ioana Crihana – ANBPR Silvia Dumitrache – ADRI

În ce constă proiectul?  Silvia Dumitrache ne-a precizat: „ANBPR, datorita  Programului Biblionet care a dotat biblioteci din Romania cu calculatoare si nu numai, oferă oricarui copil  posibilitatea de a vorbi si a-si vedea mama/parintii din strainatate, prin intermediul Skype, gratis de la biblioteca din localitate.”

Pe Facebook există pagina Cauzei „Te iubește mama!” (lansată in 6 ianuarie 2011) cu aproape 9600 de susținători până azi: http://www.causes.com/causes/561490-te-iubeste-mama. Cine aderă primește via e-mail  newsletter ori de câte ori se publică un buletin (spre exemplu: http://www.causes.com/causes/561490-te-iubeste-mama/actions/1708383).

De remarcat, de asemenea, că Asociația Femeilor Române din Italia – ADRI a participat la o selectie în cadrul Proiectului Cascina Cuccagna, situandu-se printre cele 25 de proiecte  „câștigătoare” (dintr-un total de 80 proiecte) spre a putea utiliza, o dată pe săptămână timp de 2-3 ore) un spațiu in Cascina Cuccagna din Milano.  Aici pe 2 februarie, între orele 10.00-18.00 va fi organizat un Open Day la care sunteti cu totii invitati (http://www.cuccagna.org/portal/IT/handle/?page=homepage) .

Despre Silvia Dumitrache – persoana dotată de o mare sensibilitate și spirit de inițiativă fără pereche, se vorbește în toată regiunea Lombardia și nu numai.

Traducerea: Florentina Nita

Sursa: „Lady O” –  http://www.ladyo.it/2013/te-iu-beste-mama-il-cuore-di-una-mamma-romena-via-skype

http://teiubestemamasilviadumitrache.wordpress.com/2013/01/26/te-iubeste-mama-declaratie-de-suflet-prin-skype/pe

Voluntariat cu suflet – un „stil de viață”

De fiecare dată când vorbesc despre voluntariat mă încearcă o cumplită emoție. Îmi vine greu să îmi aleg cuvintele și să reușesc să le separ de valurile de sentimente pline de frumos care îmi inundă sufletul. Spuneam că în ultima vreme acest „stil de viață” a trecut de la faza de concept al voluntariatului de tip patriotic, dintr-o mentalitate pe care o credem de mult apusă, la un fel de extremă a acestuia, numărul voluntarilor înmulțindu-se doar pentru că ”voluntariatul e la modă”. Mai ziceam ades că pentru a fi un bun voluntar trebuie să ști să iubești și să primești acest sentiment în sufletul tău, pentru că a face voluntariat este un act de iubire în primul rând și unul de implicare pentru a aduce o schimbare în mai bine, în mai frumos. Fie că te implici într-o campanie de ecologizare sau una de strângere de fonduri, fie că ajuți un bolnav să își cumpere medicamente sau o pâine sau dăruiești jucării pentru copiii care nu le au, actul de voluntariat trebuie făcut cu convingere, cu sentimentul că aportul tău este important comunității în care trăiești și mai ales, așa cum este iubirea, gestul tău de voluntariat trebuie să fie necondiționat. De multe ori am fost întrebat care e câștigul meu sau motivația mea pentru a face voluntariat și așa cum le spun și colegilor mei mai tineri de la SM SPEROMAX ALBA, cred că nu trebuie să te gândești vreodată la ce va veni pentru tine în urma actului tău, în urma încercări tale de bine. În general se spune că iubirea ideală trebue să fie necondiționată și să o dăruiești fără a aștepta ceva în schimb, și că spre această iubire trebuie să tinzi, adică să tinzi spre Dumnezeu care este Iubire. Pornind de la acest gând cred că voluntarul desăvârșit, modelul spre care trebuie să tindem, noi care credem în acest „modus vivendi” este acela al voluntarului care dăruiește un gest sau ceva material fără a aștepta nimic în schimb.
Voluntarii pe care am început să îi cunosc în ultimii doi ani de zile la Asociația SM SPEROMAX ALBA și pe care i-am și coordonat pentru o bucată de vreme cred că tind spre voluntarul care se implică cu sufletul și cu inima și nu fac parte din rândurile celora care doar se mândresc că sunt voluntari la organizație și în fapt caută doar să profite în urma acesteia. Îi văd în fiecare zi cum aleargă de colo colo încercând să își facă treaba cum pot ei mai bine. Nu pun întrebări, nu sunt indiscreți și vin la programul de permanență cu conștiința unui angajat german. I-am văzut îndurând frig în diverse campanii de atragere a atenției opiniei publice, i-am văzut sărind în ajutorul oamenilor bolnavi de Scleroză Multiplă, după puterile și priceperea lor. Când am început vizitele la domiciliul pacienților de scleroză multiplă, i-am văzut atinși de emoție și de compasiune, scoțând cu ușurință din sacul inimii lor gânduri de încurajare. Dorința asta a lor imensă de a se implica emoțional în viața membrilor, punându-se practic în slujba acestora, mă face să mă gândesc că acești oameni vor reprezenta viitorul comunității noastre. Nu spun că nu este greu să umbli pe diverse văi și să participi la acțiuni de ecologizare, eu însumi fiind adeptul unei lumi mai curate și nu spun că nu este important să atragi atenția lumii spre a participa la manifestări culturale și de a-ți aduce aportul la culturalizarea urbei în care locuiești, eu însumi fiind un om ce lucrează în domeniul cultural și consider că educația tinerilor este extrem de importantă și vitală pentru viitorul pe care îl clădim. Cred însă că implicarea ca voluntar în domeniul social sau în domeniul sănătății implică multă emoție și pe alocuri și anumite frustrări, deoarece ca voluntar nu poți aduce decât un picur de zâmbet într-o mare a deziluziilor, o oază de bucurie într-un deșert imens de întristări și nu poți aduce sănătatea dorită și visată de pacienții de Scleroză Multiplă. Mai mult ca și în alte domenii ești nevoit să lupți într-un sistem la fel de bolnav, de-a dreptul, ikkar societatea civilă se mișcă încă neobservată de oameni politici, semnalele noastre de alarmă fiind de multe ori ignorate. Revenind la voluntarii Asociației SM SPEROMAX ALBA, tineri pe care cred că se poate clădi un viitor frumos, unul în care să nu lipsească egoismul ci în care acesta să fie ignorat, unul în care să nu lipsească oameni cu ambiți nesănătoase ci în care aceștia să fie arătați cu degetul și blamați, un viitor în care înțelepciunea și iubirea de aproape să primeze. Se spune că cu o floare nu se face primăvară, dar noi la SPEROMAX avem 40 de flori și în Alba așa cum am văzut mai sunt zeci de voluntari care luptă pentru a schimba iarna grea a ignoranței într-o primăvară a speranței.
Vă invit cu drag să veniți să îi cunoașteți pe voluntarii care zi de zi aduc o floare de iubire, în 9 ianuarie 2013, ora 18, la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia, la evenimentul „Voluntariat pentru SM”.
Cristian Dima,
Voluntar de Profesie

„Copiii pot comunica pe internet prin intermediul bibliotecilor cu parintii care muncesc in Italia”

Ministerul Muncii a semnat marţi un acord de parteneriat cu Asociaţia femeilor românce din Italia (ADRI) prin care va sprijini un proiect pilot care asigură, prin intermediul bibliotecilor, comunicarea pe internet dintre copiii rămaşi acasă şi părinţii lor care muncesc în Italia.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) Denisa Pătraşcu a semnat un acord de parteneriat cu L’Associazione delle Donne Romene in Italia – ADRI pentru promovarea şi extinderea proiectului „Te iubeşte mama”, atât la nivelul instituţiilor sau organizaţiilor din România, cât şi la nivelul celor din Italia.

Proiectul implementat de ADRI are ca obiectiv principal facilitarea comunicării audio-vizuale între copiii rămaşi în România şi părinţii acestora aflaţi la muncă în Italia.

Denisa Pătraşcu a declarat pentru MEDIAFAX că deocamdată este vorba de un proiect pilot iniţiat de Primăria din Milano, dar suportat integral de ADRI.

http://www.mediafax.ro/social/copiii-pot-comunica-pe-internet-prin-intermediul-bibliotecilor-cu-parintii-care-muncesc-in-italia-10399289

Citeste si:
„Un nou proiect va facilita comunicarea dintre părinții plecați la muncă, în Italia, și copiii rămași acasă”

Copiii care au părinți care muncesc în Italia pot comunica pe internet cu aceștia, prin intermediul bibliotecilor. Ministerul Muncii a semnat ieri un acord de parteneriat cu Asociația Femeilor Românce din Italia , pentru promovarea acestui proiect.

Proiectul “Te iubește mama!” se derulează în prezent cu sprijinul bibliotecilor publice din cadrul Programului Național Biblionet, scopul acestuia fiind să prevină și să reducă numărul de sinucideri în rândul copiilor rămași în România.

Patru biblioteci din Milano și cinci biblioteci din județele Dolj, Gorj, Neamț, Satu Mare și Suceava asigură contactul copiilor cu părinții, punând la dispoziție calculatoarele din dotare și accesul la Skype.

http://edu-news.ro/un-nou-proiect-va-facilita-comunicarea-dintre-parintii-plecati-la-munca-in-italia-si-copiii-ramasi-acasa/