Atelier-ul IT pentru varstnici la inceput de drum

Mă numesc Andreea, sunt volunar al Crucii Roșii Vrancea de aproximativ 10 ani, iar de luna aceasta sunt Voluntar de Profesie. Rolul meu va fi acela de a fi alaturi de persoanele vârstnice printr-un proiect foarte drag mie, “Rendez-vous pentru Sănătate în Foișorul Crucii Roșii”.

Crucea Roșie Vrancea este una dintre filialele Crucii Roșii Române care a sarbătorit, anul trecut, 100 de ani de activitate.

Rolul Crucii Roșii este de a asista persoanele vulnerabile in situatii de dezastre și de criza, să contribuie la prevenirea și alinarea suferinței sub toate formele, să protejeze sănătatea și viața și să promoveze respectul față de demnitatea umana, fără nicio discriminare bazată pe naționalitate, rasă, sex, religie, vârstă, apartenență socială sau politică.

Logo CRVN

Proiectul “Rendez-vous pentru Sănătate în Foișorul Crucii Roșii” se adresează unui numar de circa 50 de persoane vârstnice din comuna Gugești, sat Oreavu, judetul Vrancea, inclusiv persoanele vârstnice rezidente, beneficiari ai Locuinței Protejate pentru Persoane Vârstnice “Micul Rosmalen”, una dintre cele șase astfel de centre în care furnizorul de servicii sociale este organizația umanitară.

Oreavu 02

Izolarea socială, sentimental de inutilitate și accesul redus la serviciile de sănătate a persoanelor de vârsta a treia, în general singure, lipsite de posibilități materiale, duc inevitabil la depresii, senilitate și chiar tendințe de sinucidere, iar lipsa informațiilor legate de sănătate, spiritualitate, legătura cu membrii familiei plecați în străinătate fac din bătrâni una dintre cele mai vulnerabile categorii.

Astfel, acest proiect, încearcă sa diminueze problemele evidențiate mai sus, pentru o parte a populației vârstnice din comunitate, prin crearea, în incinta Locuinței Protejate pentru Persoane Vârstnice “Micul Rosmalen”, a unui Punct PAZI (Punct de Prim Ajutor în Zone Izolate) și a trei ateliere: Atelier Recreativ, Atelier de Terapie Ocupațională/Ergoterapie și un Atelier IT (de care mă voi ocupa).

Oreavu 01

Rolul meu este de a îi iniția în lucrul cu calculatorul pentru a le înlesni socializarea și comunicarea cu membrii familiei și/sau alte persoane din comunitate și nu numai, după caz, folosind metode adecvate în functie de capacitățile și abilitățile lor.

Aceștia vor deprinde noțiuni de bază în IT (care sunt componentele unui computer, cum se folosesc mouse-ul și tastatura, cum se printează un document, cum se salvează ceva în calculator etc.), vor învăța cum să navigheze pe Internet și să folosească site-urile de socializare, atât pentru menținerea legăturii cu familia și prietenii, după caz, cât și pentru a se informa cu privire la: sănătate (despre diagnostic, medicamente, alimentație sănătoasă/nutriție, rețete culinare/dietă), cultură (filme, piese de teatru, muzică etc.), mass-media, divertisment (jocuri, editare foto etc.)

Cele noua luni in care voi lucra ca Voluntar de profesie vor fi o experiență este de neuitat pentru fiecare dintre noi! Momentan, suntem de-abia la început, încercăm să ne cunoaștem mai bine și să creăm grupele în funcție de dorințele și aptitudinile fiecăruia.

Cum a fost întâlnirea cu tehnologia, vă voi spune în următoarea postare

Yes, we can!

„Yes, we can” a fost sloganul campaniei electorale a presedintelui SUA, Barack Obama. Este insa si concluzia la care am ajuns in urma evenimentului la care am participat ieri, alaturi de beneficiarii adulti ai Copiii de Cristal.

DSC_0657

Cu bunavointa si implicarea unei companii brasovene, ne-am deplasat in echipa completa la sediul firmei, pentru a lucra, timp de doua ore. Pare banal sau lipsit de importanta, insa pentru Romania (tara in care doar 4.16% dintre persoanele cu handicap sunt angajate- conform statisticilor D.G.P.H 2013- versus media europeana de 45.8%), dar mai ales pentru beneficiarii nostri a fost ceva extraordinar. Nu doar pentru ei, ci si pentru noi, echipa de voluntari si terapeuti ai ACC, care i-am insotit, respectiv pentru angajatii firmei gazda, care ne-au asistat.  Asta pentru ca ne-am demonstrat, noua, tuturor, ca „Yes, we can”.

DSC_0669

Acest „Yes, we can” se aplica pentru fiecare din cele trei grupuri implicate:

Beneficiarii au putut sa lucreze, fiecare si-a terminat norma de 100 de piese ambalate individual in pungi pe care le-au etichetat in prealabil. Pe langa spiritul de competitie manifestat de unii, luandu-se clasic la intrecere sa vada care termina primul :), am vazut la toti si spirit de echipa, au ajutat colegii care aveau de ambalat piese mai complexe sau pe cei care nu aveau o viteza asa de mare.

Evenimentul de ieri a fost un „test run„, o simulare pentru echipa ACC, am vrut sa vedem cum ne-am descurca cu beneficiarii in aceasta experienta noua, in afara zonei de confort reprezentata de sala de terapie ocupationala. Ne-a bucurat foarte mult ca absolut toti beneficiarii (inclusiv cei care au deficiente mai grave sau nu sunt asa de avansati in terapie) au reusit sa indeplineasca sarcinile trasate. Ne da incredere si o mai mare determinare sa avansam cu proiectul „Viitor pentru tinerii cu autism” si sa lansam structura de economie sociala.

Angajatii si conducerea partenerului, care au facut o fapta buna si au dovedit ca daca exista deschidere si dorinta, cu un gest mic si cu putin timp alocat, se pot implica in comunitate si pot aduce o imensa bucurie in viata unor semeni de-ai lor. Ne ramane doar sa le multumim si sa speram ca vom continua acest parteneriat si pe viitor.DSC_0705

Proiectul pe care il implementez in cadrul programului „Voluntar de Profesie” al Fundatiei Vodafone continua, suntem in faza analizelor initiale, identificam bazele de la care plecam si facem primele planificari pentru obiectul de activitate al structurii de economie sociala.

Galeria foto completa va fi postata pe pagina de Facebook a Asociatiei Copiii de Cristal, pe care va invit sa o urmariti.

To be continued…

Invata sa arati ca iti pasa

Ca Voluntar de Profesie, impreuna cu asociatia Daruieste Viata vreau sa gasesc calea prin care pacientul sa simta ca medicului sau curant ii pasa de el.

WP_20151130_10_26_14_Pro

Bolnavii de cancer au nevoie, pe langa medicatie, sa simta empatie, afectiune, si din partea celor care ii trateaza. Pastila are de multe ori efectul scontat daca ii este administrata pacientului la pachet cu o doza de incredere.

Medicii oncologi sunt putini, adesea la usa cabinetului lor pacientul sta cu orele. Viata celui care a aflat ca are cancer este data peste cap, intrebarile si incertitudinea iau locul sigurantei de zi cu zi.

“Probe de empatie” este cartea care m-a convins ca pot schimba in bine relatia medic-pacient. Am citit-o in perioada in care deja imi venise ideea de a face ceva in acest sens. Luasem contact cu multi pacienti si cu multi medici si intelesesem ca fiecare are argumentele lui atunci cand spune: “E greu”. E greu sa aflu de la medic mai multe, e greu sa ma fac inteles de un pacient-asta e ce imi transmiteau cu multe sau cu putine cuvinte pacientii si medicii.

As vrea sa schimb lumea, as vrea ca in Romania medicul si pacientul sa se desparta dupa fiecare consultatie cu o strangere de mana. Stiu ca nu voi putea face asta dar sper sa pot implementa un proiect pe care apoi sa-l pot replica in toata tara.

Vreau sa implic oameni care au mai tinut asemenea cursuri de comunicare medic-pacient si vreau sa implic oameni care sa sprijine acest proiect cu fonduri.

Voi organiza cursuri in orasele universitare Bucuresti, Brasov, Timisoara, acolo unde asociatia Daruieste Viata s-a implicat in modernizarea sectiilor de oncologie pediatrica sau de adulti.

Este un proiect unic in Romania, prin care sper sa aduc zambete la fiecare consultatie din cabinetul medicului si incredere reciproca medic-pacient. Proiectul realizat anul trecut de voluntarul de profesie al asociatiei Daruieste Viata “Viata e frumoasa chiar si atunci cand trebuie sa lupti pentru ea” sper sa imi fie suport in realizarea acestei comunicari.

Mihaela Pintilie

Sunt tare bucuroasa si entuziasmata de noul drum spre care am pasit!

Povestea mea in organizatia Lindenfield a inceput ca voluntar in cadrul programului educational „Ajungem MARI” in iunie 2015, cand am avut primele activitati cu copiii din centrele de plasament din Bucuresti. M-am inscris in concursul pentru Voluntar de Profesie la recomandarea colegelor mele din asociatie, care aveau nevoie de o persoana sa se ocupe de dezvoltarea nationala a programului educational Ajungem MARI, deoarece erau cereri ca programul sa se dezvolte si in alte orase, in afara de Bucuresti, Iasi, Buzau, Timisoara si Cluj, unde incepusera activitatile de cateva luni. Cei pe care ii ajutam sunt copii din diverse forme de protectie a copilului – centre de plasament, centre de zi, apartamente sociale, care au nevoie mare de afectiune, incurajari, ajutor la teme si activitati artistice, indrumare si consiliere in ceea ce priveste optiunile pe care le au in viitor.

In prima saptamana in cadrul proiectului de dezvoltare nationala am facut cunostinta cu colegii de la Bucuresti si cu cei din teritoriu, mai exact coordonatorii locali, cei cu care voi lucra destul de mult, atat offline cat si online. Am reusit sa ne stabilim prioritatile pentru luna decembrie si pentru lunile din 2016, am discutat despre optiuni de strangere de fonduri, avem deja cateva idei pe care le vom pune in practica in cateva orase.

Pentru a avea rezultate cat mai bune si pentru a putea optimiza activitatile voluntarilor, am realizat formulare de raport pentru coordonatori si pentru voluntari, formulare pe care le vor avea la dispozitie sa le completeze periodic.

Am tinut legatura in permanenta cu toti cei implicati deja in program si am stabilit colaborari cu alti coordonatori, in orase unde vom demara luna aceasta programul. Consider ca este foarte importanta comunicarea cu cei implicati, motivarea si incurajarea lor constanta, aprecierea activitatilor lor. Toate aceste lucruri contribuie la imbunatatirea modului de lucru al voluntarilor si implicit beneficii aduse copiilor.

Pentru a putea veni cu solutii si pentru a avea in permanenta idee despre ce se intampla in centre, despre ce nevoi au copii si ce probleme intampina voluntarii, este indicat sa particip periodic la activitati cu copii (iar activitatea aceasta este una dintre preferatele mele) – saptamana aceasta am fost la un centru de copii unde am lucrat impreuna la scrisorile pentru Mos Craciun – scrisori pe care le-am trimis mai multor  „mosi” binevoitori, care au dorit sa faca un copil fericit!

 

Saptamana a fost un una incarcata de emotii, cu multe satisfactii si ma bucur ca am pot face lucruri frumoase cu acesti oameni si putem aduce, prin activitatile noastre, un zambet pe fata a sute de copii.ECHIPA AM

Voluntar de profesie, la inceput de drum.

Salutare! Eu sunt Andrei, unul din noii voluntari de profesie. Lucrez la Vodafone din 2007, iar anul acesta m-am decis (in sfarsit) sa aplic la programul derulat de Fundatia Vodafone, cu un proiect derulat alaturi de Asociatia Copiii de Cristal, din Brasov.
cdc

 

Aceasta a luat nastere in 2006, la initiativa unui grup de parinti, care doreau sa ofere copiilor si adultilor cu diverse tulburari din spectrul autist sansa de a beneficia de servicii de asistenta si terapie specializata. Cu ajutorul unei echipe bine pregatite, asociatia ofera aceste servicii pentru un numar de peste 80 de beneficiari. Lupta pentru drepturile persoanelor cu tulburari din spectrul autist, astfel incat problema lor sa fie cunoscuta si sa se poata integra mai usor in sistemul de invatamant de masa si in societate.

Proiectul pe care il voi implementa se numeste „Viitor pentru tinerii cu autism” si consta in lansarea unei intreprinderi de economie sociala (prima si singura din tara, conform FEDRA-Federatia Pentru Drepturi si Resurse Pentru Persoanele cu Tulburari din Spectrul Autist)  cu angajati din randul beneficiarilor asociatiei, tineri cu afectiuni din spectrul autist.

O intreprindere de economie sociala este diferita fata de o societate comerciala prin scopul sau: este infiintata si isi desfasoara activitatea pentru a rezolva o problema sociala: incluziunea in campul muncii a unor persoane apartinand unui grup defavorizat, respectiv imbunatatirea conditiilor de viata a acestora. Profitul obtinut din activitatea economica nu revine actionarilor, ca intr-o intreprindere obisnuita, ci este folosit pentru dezvoltarea structurii de economie sociala, respectiv pentru atingerea obiectivului intreprinderii.ocupationala

Am inceput deja activitatea la asociatie, mi-am cunoscut colegii si am facut cunostinta cu cei 18 beneficiari adulti care participa la sesiunile de terapie ocupationala in cadrul Centrului de interventie specializata, localizat la sediul asociatiei.

Mai multe detalii, in postarea urmatoare :).