Vindecat in Romania: Povestile fratilor care isi dau viata prin celule stem

Transplanturile de celule stem, recomandate in anumite cazuri de leucemie, au devenit o procedura obisnuita si in spitale romanesti. Asta pentru ca s-au creat conditii care le fac posibile, banii de investitii pentru camerele sterile vitale transplanturilor provenind din sponsorizarile oferite de firme private sau de la fundatii precum Vodafone.

Mai jos va povestesc despre cativa romani pe care i-am cunoscut in ultima perioada, care au trecut prin astfel de proceduri si care la ani dupa transplant sunt bine.

La majorat a facut transplant de celule stem, 10 ani mai tarziu este mamica, desi i se spusese ca nu e posibil!

Leucemia acuta limfoblastica. Este boala pe care Lia, din Vadu Crisului, a aflat ca o are inainte sa implineasca 18 ani. Sunt mai bine de 11 ani de atunci. Dupa multe cure de chimioterapie, complicatii si un transplant facut cu celule stem de la sora ei la Institutul Fundeni din Bucuresti, analizele i s-au normalizat. Mai mult, in viata ei a aparut ceea ce nu spera ca ar fi posibil: un copil.

Lia, alaturi de fetita ei
Lia, la botezul fetitei

Primele semne ca ceva nu este in regula cu ea au aparut pentru Lia pe cand avea 17 ani. „Timp de o saptamana, am avut o stare generala de rau si mi-au aparut ganglioni in zona gatului si inghinal. Am mers la medicul de familie, care mi-a facut analize, inclusiv hormonale. Am ajuns la ginecolog care si-a dat seama ca problemele mele tineau de hematologie. La Oradea, la analizele uzuale mi-au iesiti 15.000 de leucocite. Toate valorile erau modificate, asa ca medicii au suspicionat din prima ca este vorba despre leucemie”, isi aminteste Lia Fechete perioada in care a aflat cu ce boala trebuie sa lupte.

Pentru confirmarea diagnosticului s-a trecut la realizarea unei punctii tot la Institutul Clinic Fundeni din Bucuresti. Din nefericire, primele suspiciuni s-au confirmat: suferea de leucemie acuta limfoblastica.

Dupa un an de citostatice s-a facut si transplantul de la celule stem la Bucuresti, la doctorita Alina Tanase. ”Am continuat citostaticele, iar dupa remisiunea totala a bolii am avut o recadere, chiar cand ma pregateam de transplantul de celule stem”, isi aminteste Lia. Transplantul a facut in cele din urma in anul 2004, pe cand avea 18 ani.

Lia, alaturi de fetita ei, care a facut de curand un an, si sotul ei
Lia, alaturi de fetita ei, care a facut de curand un an, si sotul ei

Cu ajutorul echipei de medici de la Fundeni si al surorii care a venit la spital pentru a-i dona celule stem, Lia a trecut cu bine de transplant si perioda de izolare de dupa. Sunt 11 ani de cand boala nu a mai dat semne de revenire, iar bucuria suprema pentru Lia este fetita pe care chair ea a adus-o pe lume, Antonia Maria Ioana. „Nu am avut contraindicatii din partea medicilor in privinta sarcinii, insa imi spusesera ca din cauza tratamentului pe care l-am facut plus iradirea cu siguranta ca nu o sa pot avea copii. Dar, din fericire, nu a fost asa pentru ca exista si minuni”, mai spune tanara in varsta de 29 de ani.

Fratii care isi dau viata

Are doar 25 de ani, dar a trecut deja prin experiente cat pentru o viata.  La sfarsitul anului 2012, Marius Pricopie, din Giurgesti, Suceava, a fost diagnosticat cu leucemie acuta mieloblastica. Familia mare pe care o are si fratele care a fost compatibil 100% cu el, dar si conditiile posibile si in spitale de la noi, au insemnat pentru el salvarea.

Marius a primit celule stem de la fratele lui, Daniel
Marius a primit celule stem de la fratele lui, Daniel

Drumul de la o raceala la leucemie

Motivele pentru care a ajuns sa faca leucemie atat de tanar a fost pus de medici pe seama faptului ca a lucrat intr-un mediu toxic cand a mers in strainatate, la cules capsuni, iar pe un fond de imunitate scazuta problema i s-a acutizat. „Am lucrat cu substante toxice, e posibila si aceasta varianta”, crede Marius. O certitudine in aceasta prvinta nu exista insa.

marius pricop

Insa primele semne pentru ca a ajuns initial la medic au fost altele. „Era racit, tusea, ne-a fost teama sa nu aiba pneumonie. La analize nu a iesit nimic, insa medicului i s-a parut ca este palid asa ca a cerut si alte investigatii”, povesteste sora lui Marius, Gabriela, asistenta medicala, care i-a fost alaturi fratelui ei in toata aceasta perioada.

Hemograma si VSH-ul au iesit foarte proaste, asa ca Marius a ajuns la Institutul Oncologic din Iasi, unde i s-a facut punctie. Diagnosticul dupa investigatii a fost pus rapid: leucemie acuta mieloblastica.

Doi frati compatibili din patru

Imediat Marius a inceput curele cu citostatice la Institutul Oncologic, unde a ramas internat. In acelasi timp, medicii au inceput cautarea donatorului compatibil pentru Marius printre fratii lui, pentru a-i face transplant de celule stem. Marele lui noroc a fost ca avea multi frati, iar doctorii au avut de unde sa aleaga. „Suntem cinci frati, eu sunt singura fata. Dintre baieti, unul a fost compatibil 80%, iar altul 100%. Medicii l-au ales pe cel care avea compatibilitatea cea mai mare”, mai spune Gabriela, sora lui Marius.

Salvat datorita camerelor sterile de la Institutul Fundeni 

Pentru ca la Iasi nu existau camere sterile pentru transplantul de celule stem, Marius a ajuns la Bucuresti, la Institutul Fundeni, la sectia condusa de dr. Alina Tanase, unde membrii fondatori ai Asociatiei Daruieste Viata au construit zece camere sterile, dupa o investitie de 800.000 de euro.

Cea mai noua camera sterilia construita de Asociatia Daruieste Viata, la Spitalul Universitar din Bucuresti. In toata tara, am construit 18 astfel de camere sterile
Cea mai noua camera sterilia construita de Asociatia Daruieste Viata, la Spitalul Universitar din Bucuresti. In toata tara, am construit 18 astfel de camere sterile

Ziua zero pentru Marius a fost 24 mai 2013. Fratele lui cel mai mare, in varsta de 40 de ani, Daniel, compatibil 100% cu el, a venit la spital pentru a i se face tratament pentru autostimulare in vederea transplantului de celule stem. „A evoluat foarte bine dupa transplant, nu a luat niciun virus, nu a facut complicatii, doar un singur medicament pentru imunosupresie nu l-a suportat, dar medicii l-au schimbat”, mai povesteste sora lui Marius.

Acum, la doi ani de la transplant, tanarul trebuie sa mearga regulat la medic pentru controale. „Vin la Bucuresti, la inceput veneam la cateva saptamani, acum medicii au stabilit ca pot face controlul la un interval de sase luni”.

Stefan, transplantat la Fundeni:„ Fara sotia mea, nu mai eram in ziua de azi” 

Fiecare pacient salvat de cancer inseamna o mare bucurie pentru medicii care l-au tratat si mai ales pentru familia care il are din nou alaturi. Iar atunci cand boala loveste un tanar de doar 23 de ani, bucuria e cu atat mai mare.

Stefan Tataru este sofer, locuieste in Bucuresti, iar in anul 2009 a trecut prin cea mai grea experienta a vietii lui. A fost diagnosticat cu leucemie.

Stefan, in timpul tratamentului

 

“Eram tratat pentru o boala digestiva, boala Crohn. Medicii au constatat ca am hemoglobina foarte mica. Dupa analize, si-au dat seama ca lucrurile erau mai grave si ca aveam de fapt o forma de leucemie. Am ajuns la Institutul Oncologic unde mi s-a facut punctie, iar tratamentul l-am inceput la Spitalul Universitar, la doctorul Horia Bumbea”, povesteste Stefan. Dupa mai multe cure de citostatice si de consolidare a tratamentului, in luna noiembrie 2009 Stefan a fost supus unui transplant de celule stem, la Institutul Clinic Fundeni din Bucuresti. Donator i-a fost propria sora, care a fost suta la suta compatibila cu el.“Timp de o saptamana, sora mea a facut doua injectii subcutanate. Dupa aceea, i s-au recoltat celulele stem. In ziua cand i-au recoltat eu eram internat si a doua zi mi le-au pus mie”, mai povesteste Stefan modul in care a decurs transplantul. 

“Eram intre 3 si 6 bolnavi in salon, fiecare cu tabieturile lui”

A urmat perioada de izolare maxima, intr-o camera speciala, unde mediul este unul controlat pentru a se reduce riscul de infectii. “In camera sterila am stat izolat 29 de zile, iar in timpul transplantului am facut atat de multe afte ca nu mai puteam sa mananc sau sa beau ceva. Cat mai stat internat la Institutul Clinic Fundeni, personalul s-a purtat excelent”, spune Stefan. Singurul lucru pe care l-ar dori schimbat ar fi posibilitatea cazarii in saloane cu mai putini pacienti. “Timp de noua luni, am stat internat in spital, cu intervale in care eram lasat sa plec acasa, fiind din Bucuresti. Eram intre 3 si 6 persoane in salon, doar la transplant, in camera sterila, am fost singur. Pacientii, cand sunt prea multi, nu prea se inteleg si intra in conflict. Fiecare are tabieturile luiUnul vrea mai cald, altul mai rece. Ar trebui facute saloane individuale. Si daca ar fi doi pacienti in salon, ar fi bine”, este de parere tanarul. 

La mai bine de cinci ani de la transplant, Stefan se simte foarte bine, insa la fiecare trei luni merge inca la control, la Instititul Fundeni.

“Fara sotia mea, nu as mai fi fost in viata azi”

Persoana careia Stefan ii multumeste cel mai mult pentru reusita tratamentului este femeia care intre timp i-a devenit sotie, care lucreaza acum ca asistenta medicala intr-un spital de copii.

Stefan, la starea civila, in 2011

 

“Ea este mai mica cu 3 ani decat mine. La 20 de ani avea toata viata inainte. Putea sa se lipseasca de mine. Insa m-a sustinut foarte mult. Ea s-a cam ocupat de tot. La inceput, eu nu stiam exact ce inseamna sa ai leucemie. Nu m-a lasat sa imi bat capul cu nimic. Eu cred ca fara ea nu mai eram in ziua de azi”, e convins tanarul. Numara deja patru ani de casnicie si 12 de cand sunt impreuna. “Ea abia termina clasa a VIII-a cand ne-am cunoscut. A fost mereu langa mine cand am avut nevoie. Multe sotii isi parasesc sotii bolnavi, ea nu m-a lasat la greu, este un exemplu!”.

Stafan, impreuna cu sotia lui, in vacanta

 

Tanarul isi doreste sa ofere sprijin oricarui trece prin experiente precum cea pe care a avut-o el. Asa ca s-a inrolat printre voluntarii Daruieste Viata.

Prioritatea noastra: centrele de oncologie

Astfel de povesti sunt posibile in Romania cu ajutorul investitiilor. Investitii pe care Asociatia Daruieste Viata le face cu prioritate in centrele de oncologie. Per total, prin cele 18 camere sterile facute in proiectele asociatiei, s-a triplat capacitatea de transplant celule stem a Romaniei.

Investitii care fac minuni: Robert, cel mai mic copil transplantat din Romania

Robert are acum un an si trei luni, iar pe cand avea 7 luni a trecut prin lupta vietii lui: a facut un transplant in Romania cu celule stem donate din Germania. Operatia s-a facut la Timisoara, la Centrul de Excelenta in Tratarea Leucemiilor de la Spitalul de Copii „Louis Turcanu” din Timisoara, centru in care Fundatia Vodafone a investit, in urma cu trei ani, 350.000 de euro, din cei peste 1 milion cat a fost investitia totala, facuta de membrii fondatori ai asociatiei Daruieste Viata, din donatiile firmelor si persoanelor fizice.

Robert si mama lui in camera sterila, unde micutul a stat izolat pentru a fi protejat de infectii

Povestea lui Robert este una cu final fericit, insa situatia a fost mult mai dramatica. Fratele lui geaman, Bogdan, supus aceleiasi proceduri cu el, nu a supravietuit decat cateva luni dupa transplantul de celule stem.

Robert si mama lui in camera sterila 1

Gemenii Robert si Bogdan s-au nascut in luna martie 2014, aparent perfect sanatosi. La cateva luni, ambii baieti au inceput sa se simta rau. Initial, parintii au crezut ca este vorba despre o boala a copilariei, dar, pentru ca starea lor nu se imbunatatea, s-au dus cu ei la Spitalul de Urgenta pentru Copii „Louis Turcanu”, din Timisoara. Aici, medicii au constatat ca sistemul lor imunitar era aproape de zero, din cauza unei boli genetice extrem de grave: amandoi sufereau de cea mai severa forma de imunodeficienta congenitala. „Daca nu li se face transplant de celule stem in urmatoarele 2-3 luni, copiii nu au sanse de supravietuire!”, a fost verdictul medicilor. In mod normal, pentru a se face transplantul, este nevoie de o forma fizica foarte buna, dar, din nefericire, situatia celor doi bebelusi era departe de a fi asa: micutii aveau plamanii foarte afectati si abia mai respirau.

Salvarea a venit din Germania

Medicii mi-au spus de la inceput ca sansele de supravietuire sunt minime. Transplantul s-a putut face la Spitalul de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu», acolo unde ma internasem cu cei mici. Existau camere sterile, asa ca riscul de infectii era redus. Transplantul s-a facut de la un donator german, pentru ca fratele mai mare al gemenilor, in varsta de 6 ani, nu era compatibil”, ne-a povestit mama copiilor.

Din pacate, Bogdan, unul dintre gemeni, a pierdut lupta la doua luni dupa transplant. Robert, fratele lui, a fost mai puternic si acum, la mai bine de sase luni de la transplant, este acasa, impreuna cu parintii si fratele mai mare.

Robert este acum acasa, cu familia, si nu uita niciun moment sa zambeasca. In imagine  este alaturi de fratele lui
Robert este acum acasa, cu familia, si nu uita niciun moment sa zambeasca. In imagine este alaturi de fratele lui

 

Salvat in Romania: Daniel a fost vindecat de leucemie cu celulele stem ale fratelui

Asociatia in care am ales sa imi petrec cele noua luni ale programului Voluntar de Profesie, Daruieste Viata, se ocupa in special de renovarea si dotarea centrelor oncologice. In ultimii 5 ani, mai ales cu fonduri donate din impozitul pe profit de oamenii de afaceri, a construit 18 camere sterile in care pot fi tratati bolnavii de leucemie. Iar povestile oamenilor salvati datorita acestor investitii merita spuse.

Ultimele camere sterile unde stau izolati bolnavii care fac transplant de celule au fost inaugurat in luna martie 2015 la Spitalul Universitar
Ultimele camere sterile unde stau izolati bolnavii care fac transplant de celule stem au fost inaugurate in luna martie 2015 la Spitalul Universitar Bucuresti

Pe site-ul asociatiei, am inceput o serie de astfel de povesti ale acestor bolnavi salvati in Romania. V-o impartasesc astazi pe a lui Daniel, un buzoian de 37 de ani, tratat la Institutul Clinic Fundeni.

„Boala mea se numeste aplazie medulara sau anemie aplasica. A fost depistata in luna februarie 2011. Am mers la medic, la Buzau, pentru ca oboseam foarte repede. Si daca urcam un etaj ma simteam epuizat. Initial, am crezut ca am o problema cardiaca”, rememoreaza Daniel. Pentru el nu a fost nevoie sa ia calea strainatatii pentru a se trata. A avut noroc de medici si conditii potrivite de tratament in tara.

daniel 2

Transferul la Bucuresti, la Instititul Clinic Fundeni, a insemnat salvarea. Cand a ajuns in spital, starea lui era foarte grava, singura varianta de tratament fiind transplantul. A avut si marele noroc ca un membru al familiei, respectiv fratelui lui, sa fie compatibil pentru a-i dona celulele stem (la acea data, Romania nu era inclusa in registrul international de celule stem). „Maduva mea mai producea mai putin de 10%, iar boala evolua. Pe 31 martie 2011 s-a facut transplantul si pana la sfarsitul lunii mai am stat izolat in camera sterila”, isi aminteste tanarul.

In acest timp a facut si o infectie care a complicat si mai mult vindecarea lui. „Sunt o persoana puternica psihic, insa cand virusul isi facea de cap am simtit ca cedez. Abia dupa depistarea virusului, dupa vreo saptamana, si tratamentul tintit cu antibiotice, am inceput sa imi revin”.
La finalul lunii mai 2011, Daniel a fost externat din spital si de atunci controalele regulate pentru verificarea sanatatii au devenit o rutina, de care nu uita. „La inceput, faceam drumuri saptamanal la Bucuresti, pentru control, apoi la trei luni si sase luni, acum fac controalele la interval de un an sau mai des, daca nu ma simt bine”.

La cinci ani de la vindecare, Daniel e fericit alaturi de familie si multumeste pentru medicii pe care a avut norocul sa ii gasesca in tara.

Daniel, altaturi de sotie si fetita in varsta de 12 ani
Daniel, altaturi de sotie si fetita in varsta de 12 ani